Șalazionul definește inflamația non-infecțioasă localizată în interiorul pleoapelor inferioare sau superioare. Afecțiunea apare preponderent la persoanele cu vârsta cuprinsă între 30-50 de ani și este determinată de inflamarea glandelor Meibomius care blochează eliberarea secrețiilor de sebum. Glandele sebacee produc un ulei natural cu rol de lubrifiere a ochiului. Atunci când fluidul este blocat, se formează un chist sub pleoapă care se umflă lent până atinge mărimea unui bob de mazăre. Sistemul imunitar reacționează la acest blocaj declanșând inflamația sub forma chistului de culoare roșie care uneori poate provoca o durere ușoară.
Șalazion, cauze frecvente și moduri de manifestare – De ce nu este indicat să ignori simptomele?
Cauzele șalazionului pot implica dermatita atopică, blefarita, frecatul ochilor și neglijarea igienei oculare. Persoanele diagnosticate cu blefarită sunt foarte predispuse riscului de a experimenta simptomele șalazionului. Blefarita trebuie ținută sub control prin curățarea frecventă a ochilor și aplicarea compreselor calde cu scopul de a calma inflamația. Lipsa acestor măsuri de tratament favorizează apariția șalazionului.
Secrețiile de sebum sunt blocate de acumularea scuamelor și a impurităților transferate de pe mâini, prosoape, instrumentele de machiaj și alte obiecte duse la ochi și nedezinfectate.
Evoluția șalazionului are un ritm de dezvoltare de la 2 și până la 3 săptămâni, cu risc de a recidiva în mod special în rândul copiilor și adolescenților.
Printre alte cauze ale șalazionului se mai numără următoarele:
- tuberculoza;
- infecțiile virale;
- rozaceea;
- disfuncții ale glandei Meibomiene.
Riscurile de îmbolnăvire pot fi diminuate prin stabilirea unei rutine riguroase de igienă oculară
Dezobișnuiește-te să duci mâinile la ochi. Nu atinge ochii cu dopul recipientelor de picături sau unguente pentru ochi. Utilizează ochelari de protecție atunci când înoți sub apă, nu folosi la comun prosoape, ustensilele de machiaj și fardurile de ochi. Dacă porți lentile de contact, ai grijă la igiena mâinilor. Înainte de a introduce lentila pe ochi, spală mâinile cu săpun antibacterian și usucă-le natural sau folosind un prosop care să nu lase scame. Păstrează lentilele de contact în recipiente cu soluție specială. Evită pe cât posibil să adormi cu lentilele pe ochi și respectă termenul de valabilitate și sfatul medicului în privința duratei lor de utilizare.
Factorii de risc care duc la apariția șalazionului includ și cazurile de:
- diabet zaharat;
- antecedente ale bolii;
- conjunctivită virală;
- infecții oculare interioare și ale pleoapelor.
Șalazionul la copii – Ce este contraindicat să faci în cazul simptomelor?
Deși afecțiunea atacă cel mai des la categoria de vârstă de 30-50 de ani, șalazionul poată să apară și la copii sau adolescenți. Această problemă oftalmologică poate fi depistată de timpuriu dacă observi cel puțin unul dintre aceste semne:
- inflamarea pleoapei cu senzație de durere;
- vedere încețoșată;
- dificultate de a deschide ochiul bolnav;
- ochi roșii sau lipicioși;
- sensibilitate și căldură în zona ochiului;
- piele umflată;
- scurgeri.
La fel ca și la adulți, tratamentul pentru deblocarea glandelor la copii este influențat de anumiți factori, precum vârsta, stadiul bolii și starea generală de sănătate. Chiar dacă poate fi tentat să se recurgă la tratamentele naturiste pentru calmarea inflamației sau roșeții oculare, trebuie reținut că acestea pot dăuna ochilor. De exemplu, sunt contraindicate compresele umezite cu ceaiuri din diferite plante, existând chiar riscul simptomelor severe. De aceea sunt indicate consultații oftalmologice pediatrice în cazul identificării acestor simptome, deoarece netratarea acestora din faza incipientă poate conduce la complicații.
Șalazionul la ochi – Tratamente corespunzătoare severității simptomelor
Neaplicarea tratamentului adecvat poate genera agravarea simptomelor asociate șalazionului la ochi. Boala se poate forma în interiorul pleoapei (zona conjunctivală) sau pe partea anterioară, adică în zona cutanată. Forma internă apare sub forma unui chist mic, dureros la palpare. În cazuri rare, simptomele șalazionului provoacă senzație de căldură sau pete de roșeață locală. Șalazionul extern presupune o inflamație vizibilă la marginea pleoapei, unde pielea prezintă mici denivelări. În cele mai multe cazuri, șalazionul extern este consecința orjeletului.
Șalazionul poate fi depistat prin palparea ușoară a ochilor. Afecțiunea se manifestă sub forma unei umflături mici la nivelul pleoapei, de dimensiunea unui bob de orez, ușor sau deloc dureroasă. De asemenea, pot apărea pete de roșeață, iar în cazurile severe, se poate ajunge la secreție purulentă, inflamație sau chiar la afectarea vederii. Uneori, persoanele diagnosticate cu șalazion acuză hipersensibilitate la lumină, senzație de jenă la ochi sau pot prezenta o crustă de-a lungul pleoapei. Simptomele șalazionului pot să apară atât la nivelul pleoapei inferioare, cât și la cea superioară.
Problema oftalmologică pot ataca unul dintre ochi, dar se pot extinde și la celălalt. Majoritatea dintre simptomele care semnalează instalarea șalazionului sunt comune cu semnele specifice altor probleme oculare.
În urma evaluării medicale, medicul de specialitate stabilește un diagnostic care include:
- istoricul medical al pacientului;
- analiza externă a pleoapelor, pielii și a genelor;
- examinarea glandelor sebacee și a bazei genelor cu ajutorul unei lupe și a unei surse de lumină.
Mijloacele de tratament pentru vindecarea șalazionului diferă în funcție de severitatea afecțiunii
De aceea se impune vizita la medic de îndată ce sunt observate primele semne de boală. În cazul simptomelor ușoare, specialistul poate recomanda masarea blândă a pleoapelor pentru deblocarea secrețiilor sau aplicarea compreselor calde și uscate la nivelul pleoapelor care să calmeze inflamațiile.
Compresele calde eliberează secrețiile lipidice vechi care blochează glandele sebacee. În funcție de opinia specialistului poate fi de ajutor aplicarea unguentelor, picăturilor cu dexametazonă sau lacrimile artificiale.
Picăturile și unguentele antiinflamatoare au rol de încetinire a progresiei afecțiunii sau agravării simptomelor. Medicul poate prescrie antiinflamatoare orale în cazul șalazionului în stadiu avansat ori în situațiile când boala este declanșată de rozacee sau dermatită seboreică.
Pentru cazurile în care boala a trecut de faza incipientă, medicul oftalmolog poate sugera o injecție cu corticosteroizi sau efectuarea unei intervenții mici cu anestezie locală la adulți și anestezie generală la copii.
Dacă pacientul este diagnosticat cu șalazion intern, atunci intervenția chirurgicală este efectuată perpendicular, pe marginea pleoapei. Operația va avea loc paralel cu marginea pleoapei în ipoteza șalazionului extern. În ambele cazuri, operația este minim invazivă cu riscuri post operatorii minime precum apariția unor pete în jurul ochilor. Acestea sunt de scurta durată, iar estetica pleoapelor nu suferă nici un fel de modificări sau deformări. După ce este făcută anestezia, medicul va aplica stabiliza pleoapa cu ajutorul unei cleme pentru efectuarea intervenției.
Ulterior, se va face o incizie mică în pleoapă cu ajutorul unui instrument special pentru eliberarea chistului și a sacului glandular. Incizia este închisă cu ajutorul unor cusături dizolvabile și medicul va prescrie un unguent sau picături cu antibiotic. Este important ca minim o săptămână să înlocuiești lentilele de contact cu ochelarii de vedere.
Dacă în următoarele zile observi scurgerea unui lichid verde sau galben închis se impune o programare urgentă la medicul specialist. De asemenea, discută cu specialistul și informează-te când poți reveni la activitățile obișnuite, când poți spăla ochiul operat, când poți merge la bazin sau la mare, etc.
Șalazionul nu este ulcior – Care sunt principalele semne de diferențiere?
Șalazionul se confundă adesea cu ulciorul, din cauză simptomelor asemănătoare, dar trebuie reținut că există câteva diferențe semnificative. Ulciorul este în multe cazuri declanșat de stafilococul auriu, iar infecția are o evoluție rapidă apărând după 2-3 zile, spre deosebire de șalazion care se dezvoltă în 2-3 săptămâni. Ulciorul are la bază o infecție bacteriană, pe când șalazionul este definiția inflamației non-infecțioase, provocată de obstrucționarea glandelor sebacee.
Din acest motiv, uleiurile naturale produse de glandă sunt blocate în aceasta, ceea ce generează inflamarea pleoapei. Cu toate acestea, ulciorul se manifestă prin senzații de durere, simptom care nu e mereu valabil în cazul șalaziomului. Durerea la pacienții cu șalazion este slab perceptibilă, devenind sesizabilă mai mult atunci când apar complicații.
Ce este contraindicat să faci dacă ai șalazion?
Prima și cea mai importantă regulă este aceea de a evita zona afectată. Nu încerca să storci zona umflată și evită să îl atingi pe cât de mult posibil cu mâinile pentru ca bacteriile să nu se transfere de pe piele agravând și mai tare simptomele bolii. În schimb, umezește câteva comprese, stoarce-le temeinic sau usucă-le cu fierul de călcat și aplică-le pe pleoape de 3 ori pe zi câte 10-15 minute.
Așa cum s-a specificat deja, medicul poate recomanda masarea delicată a zonei afectate cu ajutorul mâinilor. Igiena exemplară este esențială în acest caz cu atât mai mult cu cât este vorba despre un ochi inflamat. Săpunește mâinile de preferat cu săpun neparfumat, câte 20 de secunde, insistând în zona dintre degete și sub unghii, acolo unde se adună cele mai multe bacterii. Prosopul trebuie schimbat cel mult o dată la 3 zile, dar cel mai bine ar fi să utilizezi șervețele de hârtie.
Și nu în ultimul rând, evită zonele aglomerate, plouate, cu vânt, praf, nisip, etc.
Șalazionul pleoapei superioare – Reguli post-tratament pentru diminuarea riscului de recidivă a bolii
Chiar și după ce tratamentul a dat rezultate, tot mai există riscuri de blocare a glandelor de sebum, deci este recomandat să menții o igienă corespunzătoare a ochilor. Doar în acest fel elimini riscul de acumulare a bacteriilor și impurităților la nivelul ochilor care să favorizeze recidivarea șalazionului pleoapei superioare sau inferioare.
Pentru curățarea zonei utilizează șervețele și șampon special pentru igiena ochilor. Verifică termenul de valabilitate al produselor cosmetice și de machiaj, înlocuiește săptămânal fețele de pernă și evită purtarea lentilelor de contact pe durata tratamentului.
Cât timp te afli sub tratament, discută cu medicul în privința lentilelor de contact dacă obișnuiești să porți. Ai putea să apelezi la lentilele de contact de unică folosință sau să recurgi la ochelarii de vedere. În acest ultim caz ai grijă să-i cureți după fiecare utilizare.
Cu toate că simptomele șalazionului par inofensive, mai degrabă justificate de oboseală, somn insuficient, utilizarea excesivă a ecranelor cu lumină albastră, în realitate inflamația nu trece de la sine dacă nu se aplică tratamentul optim.
Care sunt cele mai frecvente consecințe ale șalazionului netratat?
- astigmatismul declanșat de corneea solicitată de boală;
- celulita palebrală;
- flegmonul palebral.
Șalazionul pleoapei inferioare sau superioare răspunde pozitiv la tratament în majoritatea cazurilor. Totuși, chiar și în ipoteza respectării indicațiilor medicale, pacientul este predispus la recidivă. În orice caz, este contraindicată manipularea șalazionului și se impune solicitarea opiniei specialistului pentru prescrierea medicației adecvate care să blocheze evoluția recidivei.
Sursa foto: unsplash.com.
